Home » Cultură » Georg Wilhelm Friedrich Hegel: „Aveți curajul să greșiți”

Georg Wilhelm Friedrich Hegel: „Aveți curajul să greșiți”

Georg Wilhelm Friedrich Hegel: „Aveți curajul să greșiți”
Sursa foto: Profimedia
Publicat: 27.04.2023

Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770 – 1831) a fost unul dintre cei mai importanți filosofi din istorie, considerat cel mai marcant reprezentant al curentului idealist german din secolul al XIX-lea, personalitate a cărei operă a avut un profund impact asupra mai multor domenii, de la teologie, până la politică și literatură.

Hegel s-a născut la 27 august 1770 în Stuttgart, Germania, fiind cel mai mare dintre cei trei copii ai familiei (doi băieți și o fată).

Parcursul educațional și carieristic al lui Hegel ar fi fost, conform dorințelor și planurilor tatălui său, unul teologic, seniorul familiei visând ca fiul său cel mare să devină un respectabil pastor luteran, însă interesele lui Hegel s-au îndreptat curând spre filozofie, astfel că din 1788 și până în 1793, acesta a studiat limbile clasice, filozofia, dar și teologia, la Universitatea din Tübingen, obținând o diplomă de master în 1790.

A publicat prima carte la 30 de ani

La scurt timp după terminarea studiilor, Hegel a lucrat o perioadă ca profesor privat, iar în 1801 a publicat prima sa carte, „Diferența dintre sistemul filosofic al lui Fichte și Schelling”, o analiză critică a sistemelor filosofice a doi dintre contemporanii săi, Johann Gottlieb Fichte și Friedrich Wilhelm Joseph Schelling.

În carte, Hegel susținea că idealismul lui Fichte era prea subiectiv și nu reușea să ofere o descriere suficientă a lumii obiective, iar în ceea ce privește filosofia lui Schelling, a criticat-o, de asemenea, considerând-o excesiv de mistică și lipsită de rigoare logică.

Această primă carte a lui Hegel a reprezentat o contribuție timpurie importantă la idealismul german, o mișcare filosofică care a dominat gândirea germană la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. De asemenea, l-a consacrat pe Hegel ca gânditor marcant și a pregătit terenul pentru lucrările sale ulterioare, mai influente, despre dialectică, conștiință și natura realității.

A fost prieten cu Goethe

În anul 1805, Hegel a fost numit profesor la Universitatea din Jena (Germania), unde s-a împrietenit cu Johann Wolfgang von Goethe, ilustrul gânditor, poet și om de știință german, devenind popular printre personalitățile culturale ale vremii. În această perioadă, Hegel a început să își dezvolte abordarea distinctă a filosofiei, pe care a numit-o „Știința logicii”.

Hegel definește logica ca fiind o știință a gândirii pure ce se referă la regulile sau principiile prin care se formează conceptele. Astfel, în viziunea lui Hegel, logica se împarte în: 1) logică obiectivă (adică logica noțiunii ca ființă) și 2) logică subiectivă (adică logica noțiunii ca noțiune).

Prima lucrare importantă a lui Hegel

În 1807, Hegel a publicat capodopera sa, „Fenomenologia spiritului”, în care și-a expus ideile despre procesul dialectic și dezvoltarea conștiinței umane, descriind întreaga experiență pe care o dobândește „conștiința”, care face accesibilă cunoașterea absolută, realizând, astfel, una din lucrările fundamentale ale filosofiei.

În general, filosofia lui Hegel a avut un impact profund asupra dezvoltării idealismului german și a influențat o gamă largă de gânditori, printre care Karl Marx și Friedrich Nietzsche, dar cu toate acestea, ideile sale au fost controversate și au fost criticate de mulți filozofi, inclusiv de Søren Kierkegaard și Arthur Schopenhauer.

Kierkegaard, de exemplu, a căutat să conteste filozofia lui Hegel „de pe margine” și din acest motiv este considerat un inițiator, alături de Nietzsche, al contra-discursului care a dus la existențialism și postmodernism.

În ceea ce mă privește, am dedicat mult timp înțelegerii filozofiei hegelien și cred, prin urmare, că o înțeleg destul de bine, dar când, în ciuda efortului depus, există anumite pasaje pe care nu le pot aprofunda, îmi permit să spun că el însuși (n.r. Hegel) nu a fost destul de clar. (Søren Kierkegaard)

Despre dialectică

Filosofia lui Hegel este cel mai bine cunoscută pentru conceptul său de dialectică, pe care l-a folosit pentru a explica modul în care ideile și evenimentele istorice se dezvoltă în timp. Dialectica este un proces de progresie logică care implică o teză, o antiteză și o sinteză. Potrivit lui Hegel, teza reprezintă o idee sau un eveniment care este considerat de la sine înțeles ca fiind adevărat sau valabil. Antiteza este o contradicție sau o provocare la adresa tezei, iar sinteza este rezolvarea contradicției care duce la o nouă teză.

Hegel credea că dialectica este un aspect fundamental al istoriei și că dezvoltarea societății umane este determinată de acest proces. El susținea că istoria se mișcă într-o progresie liniară, de la o teză la alta, fiecare sinteză reprezentând un nivel de dezvoltare mai înalt decât cel precedent. Acest proces este adesea denumit „progresia dialectică a istoriei”.

Spiritul absolut

Un alt concept-cheie în filosofia lui Hegel este ideea de „spirit absolut”. Spiritul absolut este realitatea ultimă care stă la baza întregii existent și se dezvăluie lumii prin intermediul procesului dialectic.

Hegel credea că noi, oamenii, facem parte din acest proces de revelație și că avem capacitatea de a înțelege mecanismele spiritului absolut prin intermediul propriei noastre gândiri raționale.

Politica în viziunea lui Hegel

Filosofia lui Hegel are, de asemenea, implicații importante în domeniul politicii. El credea că statul este cea mai înaltă expresie a spiritului absolut în lume și că el, statul, are datoria de a asigura și menține bunăstarea cetățenilor săi. Hegel considera că o societate justă este cea care permite indivizilor să își dezvolte întregul potențial, în viziunea lui statul fiind promotorul acestei dezvoltări. În vreme ce unii au catalogat aceste idei ale lui Hegel ca fiind deschizătoarele drumului către autoritarism și totalitarism, deoarece pot fi interpretate ca oferind statului o putere nelimitată pentru a-și atinge obiectivele, alții au susținut că teoriile lui Hegel despre stat au fost mai nuanțate decât atât și că el a recunoscut importanța drepturilor și libertăților individuale.

Hegel a murit de holeră la Berlin, la 14 noiembrie 1831, la vârsta de 61 de ani, după moartea sa, un grup de prieteni alcătuind o ediție în optsprezece volume a operelor marelui filosof.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Georg-Wilhelm-Friedrich-Hegel

https://www.encyclopedia.com/humanities/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/hegel-georg-wilhelm-friedrich-1770-1831

Vă mai recomandăm să citiți și

Unul dintre cei mai renumiți filosofi din lume spune că Inteligența Artificială este parțial conștientă

Filosoful Soren Kierkegaard: „Cea mai mortală boală este disperarea”

5 lecții de viață de la Platon, unul dintre cei mai influenți filosofi din istorie

Neagu Djuvara, istoricul și filosoful care a pus la îndoială istoria oficială a României

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase